Traditii si obiceiuri la nunta in Romania
Obiceiuri la nunta in ceremonia crestina
- Conform traditiei, nasii sunt cei care cumpera voalul, lumanarile, patura miresei, si sa plateasca slujba religioasa de la biserica
- Mirele este responsabil de cumpararea buchetelor pentru mireasa si pentru nasa
- Dupa nunta, mirii viziteaza nasii , aducandu-le un cadou – ploconul!
Obiceiuri la nunta, inainte de ziua nuntii
Petitul
Cunoscut si sub denumirile de: intelegere, petitura, croiala, starostie, impetit. La petit participa dupa situatie fie mirele singur, daca “bun de gura”, fie cu parintii sau insotit de prieteni. De obicei parintii insoteau mirele daca se stia ca mireasa il place, daca nu petitorii erau trimisi inainte. Acestia erau barbati sau femei “buni de gura”.
Mirele se putea duce insotit fie de parinti, de rude, de oameni mai in varsta, sau de fratii mai mari daca nu are parinti. In Neamt, intai se intelegeau tinerii intre ei, apoi se duceau parintii baiatului la cei ai fetei impreuna cu baiatul. Mirele mai putea fi insotit si de staroste care poate fi reprezentat fie de un avocat, vecin sau ruda, de obicei viitorul nas. Cand parintii fetei nu erau de acord, iar tinerii fugeau, dupa un timp mergea cineva din familia baiatului pentru impacare. Se duceau cu sticla plina cu rachiu si daca se impacau se cinsteau, daca nu se intorceau cu sticla plina. In Botosani , initial se trimite vorba parintilor fetei printr-un om in varsta, din familia mirelui (de obicei starostele). In Transilvania starostele este inlocuit de un graitor, un om mai in varsta, bun de gura care ii face intrarea mirelui.
Cererea-targuiala:
Se cerea fata in casatorie, se facea masa la casa miresei, erau de fata parintii fetei si ai baiatului si se fixa ziua nuntii. Parintii fetei discutau cu cei ai mirelui despre zestre, ziua credintei(logodna), si a nuntii, hotarau colcerita(bucatareasa), si in general detalii despre nunta. In Transilvania, in Alba veneau parintii fetei la casa mirelui ca sa se inteleaga pentru a vedea unde va locui fata lor. Se facea o masa mica la casa viitoarei mirese unde erau chemate si rudele apropiate. Daca fata petita nu era de acord sa se marite cu baiatul respectiv punea drept motiv faptul ca e prea tanara, ca nu are zestrea pregatita sau ca nu are destula avere. Daca se intelegeau, petreceau cu totii iar tinerii erau pusi sa manance amandoi dintr-un blid, lapte dulce si cu placinta incretita. Se intocmea zestrea pentru ambele parti. Uneori se facea si foaie de zestre in care fiecare isi trecea partea sa de zestre si se punea in balanta aportul fiecaruia. Cu trei-patru saptamani inainte de nunta se mergea la fata. Discutau, povesteau cum s-au intalnit tinerii si li se tinea un fel de predica ca sa fie bagatori de seama, de zestre si de nunta, toate acestea aveau loc in jurul unei mese plina cu mancare si bautura. Meniul pentru masa de la petit consta intr-o cinstire cu bautura si cate ceva de mancare: placinta cu branza, slanina cu malai, varza, castraveti acri, carne fripta, carnati cu horinca, tuica, cozonac.”
Citat din: Traditii.ro. Tot aici gasiti mai multe detalii pentru fiecare zona a Romaniei
Obiceiuri dupa petit:
-in prima duminica dupa peteala, se intalneau parintii si stabileau zestrea;
-se merge la croit: mamele mirilor impreuna cu acestia, la una din casele lor se apucau de croit panzele de bumbac pentru camasile mirelui, parintilor si a celor din familie.
-se face masa pentru cei prezenti.
Obiceiuri la nunta, inainte de nunta
Barberitul mirelui. Impreuna cu lautarii, cavalerii de onoare au menirea prin acest obicei, sa dea de inteles transformarea baiatului in barbat. Astazi, se folosesc sabii ninja sau iatagane, desigur mirele fiind deja barbierit, insa moment aducand veselia in casa mirelui. Acesta, urmat de cavalerii de onoare si alai, merg la casa nasilor pentru a-i lua si a continua spre mireasa.
Gatitul miresei. Realizat de obicei de catre nasa si domnisoarele de onoare, gatitul miresei presupune imbracatul si prinsul voalului de catre nasa. Mirele vine sa ia mireasa, daruindu-i buchetul de mireasa. Mireasa le va prinde cocardele nasului, nasei si mirelui, iar domnisoarele de onoare vor fi cele care vor continua cu impartitul cocardelor.
Hora si turta miresei. Dupa gatitul miresei, nuntasii se prind intr-o hora in batatura casei/ fata blocului acesteia, in timp ce nasa are datoria de a rupe turta miresei si de a o imparti celor prezenti.
Alaiul de nunta. Mersul in alai trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- Lumanarile celor doi miri le vor duce domnisoara si cavalerul de onoare.
- Nasul si mireasa, vor urma lumanarile, iar dupa ei mirele si nasa, urmati de socrii mari, apoi de socrii mici.
- Mireasa va sta intotdeauna in stanga mirelui sau a nasului, atat in biserica cat si pe drumul spre aceasta.
- Toate femeile din alai stau – de asemenea – in stanga barbatilor pe care ii insotesc.
Slujba religioasa. In timpul ceremoniei, preotii fac schimbul de verighete intre miri, iar apoi le aseaza pe degetul inelar, pe mana stanga, unde vor ramane pentru tot restul vietii. Impartasirea din acelasi pahar, binecuvantat de preot, reprezinta unirea celor doi soti.
Sesiunea foto. Are loc de obicei dupa ceremonia religioasa. Acolo as spune ies cele mai frumoase cadre, deoarece acestia sunt pregatiti pentru asa ceva. Si recomand sa nu se faca pe fuga, iar mirii sa-si rezerve cel putin 60 de minute doar pentru sesiunea foto, fara tranzit de sau pana la locatie, iar sesiunea ar trebui sa se termine cu cel putin 45 de minute inainte de ajungerea mirilor la restaurant, pentru ca acestia sa aibe timp sa se acomodeze si sa faca primirea invitatilor.
Obiceiuri la nunta, in timpul nuntii
Desi obiceiul cere ca nunta sa dureze trei zile si trei nopti, doar in anumite zone rurale se mai obisnuieste. La oras, petrecerea tine toata noapte pana dimineata urmand pe cat posibil urmatoarele obiceiuri:
Valsul miresei. Primul moment special care marcheaza deschiderea petrecerii. Dupa aceasta intra nasii pe ringul de dans urmati de restul nuntasilor. In anumite parti se mai obisunieste si dansul tata-mireasa si mama cu mirele
Furatul miresei. Poate cel mai asteptat si cu umor moment al serii. Asta datorita sarcinilor pe care mirele trebuie sa le indeplineasca cand rascumpara mireasa. Desigur am vazut miri foarte inventivi, care ori dau sticla de whiskey goala sau si mai frumos, sticla plina insa cea de 10-20ml. Idei de “pedepse” si rascumparari: mirele sa faca streptese, mai ales sustinut de cavalerii de onoare, mireasa sa fie adusa in brate de catre hoti sau rascumparatori, mirele sa cante in fata nuntasilor sau karaoke, caci am intalnit miri care faceau asta de zi cu zi si devenea un moment superb admirat de toata lumea.
Taierea tortului de nunta. Se spune si cam asa este, ar fi prima sarcina pe care mirii o fac impreuna ca si familie
Aruncarea buchetului. Mireasa va chema pe ring toate fetele nemaritate urmand ca stand cu spatele catre acestea, sa le arunce buchetul peste cap. Cea care il va prinde, se spune ca se va marita in curand.
Aruncarea jartelei. La fel si pentru mire, care va arunca jarteaua miresei stand cu spatele la grupul de baieti neinsurati. Tot asa, cel care o va prinde se ma insura in curand … se spune, insa nu garanteaza nimeni 🙂 Momentul scoaterii jartelei, devine unul hazliu, cand mirele la cererea publicului, se chinuie sa scoata jarteaua cu dintii si eventual si cu maine la spate, poate chiar si pe o melodie adecvata, aici fiind datoria DJ-ului.
Voalul miresei. Scoaterea acestuia cade in indatoririle nasei, care va inlocui voalul cu o esarfa, batic sau basma, aceasta semnificand trecerea miresei de la fata la femeie maritata. Voalul va fi prins in parul unei fete nemaritate, de cele mai multe ori cea care a prins si buchetul. Acesta pe vremurile cand parintii aranjau nunta, era scos abia dupa cununia religioasa, cand cei doi deveneau in fata lui Dumnezeu, sos si sotie.
In ziua de astazi aceste traditii se respecta in functie de alegerile si preferintele mirilor. Asa ca acum, mai repede ii vedem pe miri in Grecia sau nu stiu ce insule exotice in luna de miere cu diverse postari pe Facebook sau Instagram, sarind peste trecerea pragului casei de catre mire cu a sa sotie purtata in brate! Sau de ciorba de potroace, pe care poate doar in mediul rural o mai intalnim in ziua de dupa casatorie.
Obiceiuri la nunta, dupa ziua nuntii
Dupa nunta exista traditia ca tinerii casatoriti sa se duca la masa la socrii mici si la nasi cu diferite daruri constand in primul rand din feluri alese de mancare intocmai ca la nunta.
In Moldova proaspetii insuratei merg la parintii miresei pe „Calea primara” cu bors de gaina, friptura, galuste, cu rachiu si cu prajituri, joia sau la o saptamana dupa cununie. In schimb, deseori, mireasa primeste zestrea(plapumi, perne, paturi, toale, covoare s.a.)
Cu aceleasi daruri, cam tot la o saptamana se merge la nasi – parintii spirituali, „pe omenie”. Nasul este cel care trebuie respectat toata viata de catre familia cununata. In acest fel, mirele si mireasa sunt datori sa-l ajute pe nas la muncile agricole chemati sau nechemati si sa mearga cu plocoane in vizita, la onomastici sau la marile sarbatori de peste an.
In Oltenia se obisnuieste mai mult ca prin alte parti „vestea cu rachiu rosu” sau „vestea miresei”. Luni dimineata dupa nunta, nasul merge cu un butoi legat cu panglici rosii plin cu rachiu la socrii mici, insotit de cumnatul de mana si de muzicanti.
Daca mireasa fusese cinstita pana la cununie, rachiul este indulcit cu zahar si colorat ca sa devina rosu si daca nu fusese cinstita se punea cenusa si ardei iute sau tot ce vroia soacra mare ca sa rada de soacra mica. Cinstea miresei era sarbatorita apoi cu un chef ca la masa mare si daca nu, socrul mic trebuia sa mai dea niste pamant sau bani in plus ginerelui ca sa isi accepte nevasta chiar si asa necinstita cum fusese inainte de cununie.Tot luni dimineata se mai obisnuieste in Oltenia sa se adape mireasa. Cu vornicul si cu alti flacai si fete, mireasa merge la fantana, unde rastoarna o galeata cu apa.
Vornicul pune bradul de nunta in galeata, iar proaspata casatorita rupe din el si imparte celor prezenti, restul din brad fiind adus acasa la mire si pus la pastrare in magazie.
